• Meniu
  • Meniu

Şolcani

Şolcani

În locul acestei aşezări printre colinele din regiunea Sorocii arheologii au descoperit vetrele a două aşezări cu vârsta cuprinsă între 5-6 milenii, iar din perioada marelor migrații pe teritoriul satului s-a păstrat şi o movilă funerară străveche. Cea mai înaltă colină din raza moşiei localității are o altitudine de 236 m, iar panorama ce se deschide de aici peste Câmpia Sorocii este deosebită.

Actualul sat Şolcani pentru prima dată a fost atestat în documentele istorice la 3 ianuarie 1509 pe timpul domniei lui Bogdan al III-lea. O altă atestare se regăseşte într-o carte domnească de pe timpul lui Petru Vodă Şchiopu, cu data de 3 ianuarie 1588. La început se numea Solceni, de la numele proprietarului Şolcan sau Solca, Şolca, Solea – probabil un diminutiv de la numele Solomon. La sfârşitul sec. XVIII satul era în posesia mănăstirii Neamț din dreapta Prutului.

Biserica din lemn „Sf. Ierarh Nicolae” a fost construită în anul 1907, dar închisă în perioada sovietică, apoi prima din raion redeschisă în anul 1987. Se ştie însă că la 1793 pe acelaşi loc a existat o altă biserică din lemn, care a ars însă localnicii au păstrat locul pristolului. Pe lângă biserica veche încă din anul 1880 funcționa o şcoală parohială primară, în care nu s-a întrerupt procesul de instruire nici pe vremea anilor grei de război. În prezent în sat funcționează Gimnaziul cu predare în limba română.

Satul are de curând propria stemă (scut galben cu 3 crenguțe: în centrul de măslin între o crenguță de salcâm şi alta de nuc, încununată de o coroană de spice şi mac. Ramul de măslin simbolizează pacea).

Din componența comunei face parte satul Cureşniţa Nouă, întemeiat în anul 1922.

EXCURSII ŞI VIZITE LOCALE

■         La vatra medievală cu biserica „Sf. Ierarh Nicolae”, mahalalele vechi ale satului – a fântânilor, Curechiului, Brazilor tineri, Veselă, La pod la moş Chiru, Hârtopului, Vâlcelelor, Şezătorilor;

■         în parcul de la intrarea în sat (4 ha), precum şi cele 200 de izvoare şi fântâni din întreaga localitate, cum ar fi izvorul lui Moş Tudos, Fântâna de la Pod etc.;

■         participarea la Festivalul „La cuptorul cu plăcinte” sau la spectacolele muzicale ale ansamblului folcloric „Busuioc”, condus de aproape jumătate de secol de dinastia Călugărescu.

Accesul se face pe drumul R9 în direcția nord-vest, de la Soroca – 12 km, de la Chişinău – 170 km.

Sursa: http://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/library/climate_environment_energy/ghidul-turistic-al-raionului-soroca.html

Această pagină web www.sorocayampiltur.info a fost creata și menținută cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Responsabilitatea pentru conținutul website aparține exclusiv IDIS „Viitorul”, Administrației raionului Yampil (Ucraina, Regiunea Vinnytsya) și Consiliului raional Soroca (Republica Moldova) și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Uniunii Europene.