• Meniu
  • Meniu

Istoria bucătăriei moldovenești

Istoria bucătăriei moldoveneşti este explicată de gastronomul bârlădean Nicolae Curelea, profesorul care promovează arta culinară tradiţională a românilor, prin reţete proprii cât mai naturale şi ispititoare.

Bucătăria moldovenească este considerată superioară din toate punctele de vedere tuturor bucătăriilor regionale din ţară.  Bucătăria moldovenească este, în opinia profesorului Curelea, rezultatul sintetizării, în timp, a gusturilor, ideilor şi obiceiurilor gastronomice specifice populaţiei moldoveneşti. Ea cuprinde nenumărate obiceiuri şi tradiţii culinare, mâncăruri specifice, dar şi obiceiuri provenite prin intersectarea culturii gastronomice cu tradiţii ale altor popoare, cu care românii moldoveni au intrat în contact de-a lungul istoriei.  ”În Moldova secolului al XlX–lea îşi dădeau mâna trei culturi şi civilizaţii principale: balcanică, slavă şi europeană. În aceste condiţii a prins contur, s-a dezvoltat şi perfectat bucătăria moldovenească. Sub influenţa bucătăriilor leşească, turcească, rusească, ucrainiană, grecească, bulgărească, austriacă etc., a luat naştere o civilizaţie culinară nouă, originală, caracterizată prin rafinament şi bun gust”, explică profesorul Curelea.

Chiar dacă deseori, nu se poate face o delimitare strictă între preparatele bucătăriei moldoveneşti şi cele ale celorlalte provincii româneşti, bucătăria moldovenească reuşeşte să se evidenţieze prin autenticitatea modului de pregătire.  ”Ciorbele se acresc cu borş şi se dreg cu smântână şi ouă. Mâncărurile sunt mai dietetice, se fac fără rântaşuri prăjite, cu ceapă înăbuşită şi făină desfăcută în apă sau lapte. Sosurile sunt albe, dar şi colorate cu pastă de ardei şi de roşii, sau boia de ardei. Renumitele sarmale şi pârjoale moldoveneşti emană voluptate gastronomică ce bucură palatinul şi îndestulează stomacul. Nu putem vorbi de bucătăria moldovenească fără să amintim preparate precum: cozonaci moldoveneşti, pască moldovenească, borş moldovenesc de viţel, zeamă de găină bătrână, pilaf de berbecuţ cu mirodenii, purcel de lapte umplut, ruladă de piept de curcan, piftie diafană de cocoş bătrân, alivenci, gogoşari umpluţi cu salată rusească, gâşte îndopate umplute, flori de bostan umplute, saramură de crap cu mămăliguţă caldă, saramură de pui cu mămăliguţă, tochitură moldovenească, turte moldoveneşti, ciorbă reparatorie de potroace etc.”, precizează Nicolae Curelea.

Cele mai vechi bucate moldoveneşti

Dintre toate mâncărurile moldoveneşti, cele mai vechi sunt considerate mămăliga de mei, păsatul şi coliva. Înainte ca porumbul să ia locul meiului în alimentaţia moldovenilor, ei preparau mămăligă din mei, turte, mălai, lipii, colaci etc. Mămăliga, mâncarea cea de toate zilele a moldoveanului, se consuma cu brânză de oi, brânză de vaci, peşte prăjit, jumări, friptură, tocană de ciuperci, sosuri, murături etc.

Potrivit maestrului Curelea, pâinea a fost şi rămâne produsul principal de fiecare zi al moldovenilor. Colacii sunt pâinea de sărbătoare şi au un rol funcţional în sărbătorile de familie şi cele religioase. ”Un loc aparte în bucătăria moldovenilor îl au plăcintele, învârtitele, sarmalele, pârjoalele, preparatele cu diferite umpluturi: brânză, mere, dovleac, carne tocată etc. Un loc anume în alimentaţia moldovenilor îl ocupă şi bucatele din legume şi leguminoase. Din ele se pregătesc atât diferite borşuri, ciorbe, supe, cât şi ghiveciuri, tocane, mâncăruri din legume şi carne etc. Sunt cunoscute bucatele din cartofi în ulcele, cu sau fără carne, cartofii prăjiţi, înăbuşiţi, varza acră cu carne, sarmalele în frunză de viţă de vie, podbal, ştevie etc. Foarte frecvent e utilizată fasolea, in special făcăluită, care a devenit o mâncare tradiţională de post. Mujdeiul este unul dintre condimentele preferate de moldoveni. Frigerea pe jăratic a cărnii, a peştelui, a ciupercilor este considerată una dintre cele mai vechi tradiţii de pregătire a acestor produse. Din carnea de pasăre a rămas tradiţională zeama de găină cu tăiţei şi cu borş de tărâţe”, a conchis maestrul bârlădean. Dintre băuturile moldoveneşti, cele mai cunoscute sunt vinul, rachiul de tescovină şi ţuica de prune.

Sursa:www.adevărul.ro

Această pagină web www.sorocayampiltur.info a fost creata și menținută cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Responsabilitatea pentru conținutul website aparține exclusiv IDIS „Viitorul”, Administrației raionului Yampil (Ucraina, Regiunea Vinnytsya) și Consiliului raional Soroca (Republica Moldova) și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Uniunii Europene.